Doamnelor și domnilor,
Stimați membri ai comunității academice,
Distinși profesori, cercetători și practicieni ai dreptului,
Dragi invitați,

Este o deosebită onoare și o reală bucurie să fiu astăzi alături de dumneavoastră la Conferința Națională de Filosofie a Dreptului, un prilej excelent nu doar pentru o dezbatere academică consistentă, ci și pentru o reflecție comună asupra fundamentelor morale și conceptuale ale dreptului.

Vă adresez salutul meu cordial și, totodată, mesajul Academiei de Științe Juridice din România, instituție pe care am onoarea să o reprezint și care își asumă, cu responsabilitate, misiunea de a contribui la dezvoltarea științelor juridice, la consolidarea culturii dreptului și la afirmarea valorilor ce conferă legitimitate actului de justiție.

Pentru noi toți, cei care ne dedicăm cercetării, interpretării și aplicării dreptului, este esențial să nu reducem norma juridică la un simplu text de lege sau la un mecanism instituțional. În spatele fiecărei reguli se află o concepție despre om, despre libertate și despre ordinea socială. Din această perspectivă, filosofia dreptului nu este o preocupare secundară, ci cadrul fundamental în care dreptul își analizează principiile și își justifică legitimitatea.

Adresez calde felicitări Asociației Române de Filosofie a Dreptului pentru organizarea acestei conferințe și pentru împlinirea a 35 de ani de activitate. Această aniversare depășește semnificația unui simplu reper cronologic, mărturisește o continuitate intelectuală admirabilă, perseverența unei comunități academice și convingerea că dreptul, pentru a-și îndeplini autentic misiunea socială, trebuie nu doar cunoscut și aplicat, ci și permanent chestionat în privința temeiurilor sale, a valorilor pe care le consacră și a consecințelor pe care le generează în societate.

Filosofia dreptului nu este, așadar, un exercițiu teoretic rupt de realitate. Ea este pur și simplu spațiul în care ne oprim din rutina zilnică pentru a ne pune întrebări esențiale: De ce avem această regulă? Este dreaptă? Își îndeplinește scopul?

Dreptul are nevoie, desigur, de precizia normei, de coerența sistemului și de previzibilitatea aplicării sale, dar are nevoie în egală măsură și de discernământ, de spirit critic și de o permanentă raportare la valorile care îi justifică existența. Fără reflecție și fără o privire critică, legea riscă să devină un simplu mecanism formal, aplicat mecanic.

Iar această nevoie de reflecție este poate mai vizibilă ca oricând astăzi, când vorbim tot mai mult despre digitalizare, algoritmi și inteligență artificială. Tehnologia ne oferă viteză și eficiență, dar ne pune și în fața unor întrebări delicate: Cine răspunde pentru o decizie? Cum păstrăm controlul uman? Cum ne asigurăm că un algoritm nu sacrifică echitatea în numele vitezei?

Iată de ce filosofia dreptului rămâne atât de actuală. Ea ne aduce aminte că nu tot ce este tehnic posibil este și corect sau just, iar eficiența nu poate înlocui respectul pentru om și pentru demnitatea lui.

Mă bucur, totodată, că Academia de Științe Juridice din România este partener al acestei manifestări științifice. Considerăm că apropierea dintre mediul universitar, comunitatea cercetătorilor și profesiile juridice este esențială pentru dezvoltarea unei culturi juridice solide și pentru răspunsul adecvat la provocările societății contemporane. Complexitatea acestor provocări impune depășirea granițelor disciplinare și cultivarea unui dialog autentic, în care experiența practicii juridice, rigoarea cercetării științifice și profunzimea reflecției filosofice să se completeze și să se consolideze reciproc.

În același timp, comunitatea filosofico-juridică are o responsabilitate aparte, aceea de a păstra viu dialogul dintre generații, de a încuraja cercetarea originală și de a susține un climat academic în care ideile să poată fi examinate liber, cu exigență și fără prejudecăți. Numai printr-un asemenea dialog putem contribui la clarificarea conceptelor fundamentale ale dreptului, la aprofundarea valorilor sale și la dezvoltarea unor perspective capabile să răspundă problemelor prezentului fără a pierde din vedere exigențele sale permanente.

În numele Academiei de Științe Juridice din România, reafirm angajamentul nostru de a susține dialogul interdisciplinar, cercetarea de înaltă ținută și inițiativele academice care contribuie la consolidarea culturii juridice românești.

Vă doresc dezbateri consistente, dialoguri fertile și idei capabile să devină repere ale cercetării și practicii juridice. Fie ca această întâlnire să ne reafirme convingerea că dreptul își dobândește adevărata măsură nu doar prin ordinea pe care o instituie, ci, mai ales, prin dreptatea pe care o urmărește, prin libertatea pe care o protejează și prin demnitatea umană pe care este chemat să o garanteze.

Vă mulțumesc!