Art. 1.
(1) Academia de Științe Juridice din România, denumită în continuare AŞJR, este for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor juridice.
(2) AŞJR este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, apolitică și autonomă, înființată prin Legea nr. 139/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România, denumită în continuare Legea.
(3) AŞJR este continuatoarea în drepturi și preia tradițiile științifice ale Academiei de Științe Morale și Politice, înființată în anul 1939.
(4) AŞJR are siglă proprie. Forma acesteia este rotundă. În centrul siglei, pe fond albastru, este prefigurată, în culoarea galben-auriu, zeița Themis care ține într-o mână balanța, iar în cealaltă cartea; sigla este conturată de un cerc de culoare galben-auriu pe care este inscripționată denumirea academiei.
(5) Steagul AȘJR este alb cu sigla AȘJR în centru.
(6) Anual, la data de 25 iunie se celebrează ziua AȘJR.
(7) Sediul AŞJR este în municipiul București, sectorul 1, bd. Magheru nr. 22, etajul II.
Art. 2.
AŞJR are următoarele atribuții principale:
a) promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științelor juridice și a învățământului superior juridic sub toate formele, acțiunile și metodele directe și indirecte;
b) propune inițierea, elaborarea și îmbunătățirea unor proiecte de acte normative, și emite puncte de vedere și opinii juridice, inclusiv în calitate de amicus curiae ;
c) evaluarea fenomenelor juridice și realizarea unor studii de impact privind calitatea legii și modul de aplicare a actelor normative;
d) promovarea principiilor fundamentale ale statului de drept și ale democrației constituționale în societatea românească;
e) promovarea pe plan național și internațional și susținerea unor programe și proiecte de cercetare juridică în domeniul teoriei și practicii dreptului, aprobate de consiliul științific și realizate prin secțiile științifice de specialitate, instituțiile proprii de cercetare, precum și prin filialele sale teritoriale;
f) cercetarea sociologică a fenomenelor juridice și realizarea pe această bază a unor studii de impact privind efectele social-economice și politice ale aplicării actelor normative în diferite domenii de activitate;
g) dezvoltarea, promovarea și punerea în valoare a culturii juridice naționale și europene;
h) editarea de lucrări științifice și publicații de specialitate în domeniul teoriei și practicii dreptului și culturii juridice, având și posibilitatea de a înființa, prin hotărârea adunării generale și la propunerea consiliului științific, o editură juridică;
i) organizarea de manifestări științifice, simpozioane, conferințe naționale și internaționale pe teme de interes juridic și științific general;
j) promovarea afirmării și dezvoltării profesiilor juridice și sprijinirea colaborării între acestea;
k) organizează activitatea Curții de Arbitraj de pe lângă Academia de Științe Juridice din România ;
l) organizează, gratuit sau cu plată, cursuri de pregătire si/sau perfecționare profesională în diferite domenii juridice, organizarea și modul de desfășurare al acestor cursuri fiind stabilite de către consiliul științific la propunerea prezidiului;
m) alte atribuții stabilite de către forurile statutare.
Art. 3.
(1) În realizarea atribuțiilor sale, AŞJR recunoaște Academia Română ca fiind cel mai înalt for național de consacrare științifică și colaborează cu Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională, cu instituțiile și organizațiile științifice academice, de cercetare și învățământ juridic – din țară și din străinătate – și cu organizațiile profesionale ale juriștilor: Uniunea Juriștilor din România, Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Ordinul Consilierilor Juridici din România, Asociația Magistraților din România, Uniunea Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România. AŞJR poate colabora și cu alte autorități, instituții și organizații, entități din diverse domenii de activitate din plan național și internațional.
(2) În baza hotărârii adunării sale generale, AȘJR stabilește legături profesionale directe și poate colabora cu Academia Romana, cu institute ale Academiei Române, cu celelalte academii de ramură din România, precum și cu alte entități de profil. AȘJR poate fi membră a unor organizații naționale și internaționale de profil.
Art. 4.
(1) Academia de Știinţe Juridice din România se organizează și funcționează potrivit Legii nr. 139/2015, Statutului propriu (denumit în continuare Statut) și Regulamentului de organizare si funcționare al Academiei de Științe Juridice din România (denumit în continuare Regulamentul).
(2) AŞJR reunește personalități științifice reprezentative din domeniul științelor juridice și conexe, cu o înaltă ținută morală, care s-au distins prin activitățile științifice desfășurate, se bucură de recunoaștere națională și/sau internațională și care au contribuit la dezvoltarea științei și culturii juridice.
(3) AŞJR are în componența sa membri de onoare, membri titulari, membri corespondenți și membri asociați.
(4) Membrii de onoare sunt cetățeni români sau cetățeni străini care s-au remarcat prin realizări în domeniul științelor și culturii juridice sau prin contribuții aduse la dezvoltarea și realizarea obiectului de activitate al AȘJR, la menținerea sau promovarea prestigiului AȘJR și la cunoașterea valorilor promovate și susținute de AŞJR.
(5) Membrii titulari și membrii corespondenți sunt cetățeni români, aleși pe viață, dintre personalitățile științifice reprezentative care se bucură de prestigiu profesional-științific în țară și/sau străinătate. Numărul membrilor titulari și al membrilor corespondenți este stabilit de adunarea generală cu respectarea principiului proporționalității și a principiului specializării.
(6) Membrii asociați sunt acele persoane fizice care prin activitatea științifică realizată sau prin contribuții materiale susțin și sprijină dezvoltarea obiectului de activitate și promovează prestigiul AŞJR.
(7) Calitatea de membru de onoare, de membru titular, de membru corespondent și de membru asociat nu constituie incompatibilitate cu funcții publice.
(8) Calitatea de membru titular, de membru corespondent, de membru de onoare și de membru asociat încetează prin deces sau la cererea respectivului membru. Prima adunare generală după data decesului sau retragerii unui membru ia act de acest fapt și declară vacant locul.
(9) Calitatea de membru de onoare și de membru asociat poate fi retrasă de către adunarea generală, la propunerea motivată a consiliului științific. Propunerea consiliului științific va fi dezbătută de adunarea generală cu înștiințarea sau în prezența respectivului membru, care își va putea prezenta, oral sau în scris, punctul de vedere, iar hotărârea se va lua cu majoritatea simplă a membrilor titulari și corespondenți prezenți.
Art. 5.
AŞJR poate acorda, la propunerea consiliului științific, prin hotărârea adunării generale, titlul de membru post-mortem unor personalități marcante ale științei și culturii ale căror contribuții de seamă la progresul științific și la dezvoltarea științelor și profesiilor juridice, precum și a practicii de înfăptuire a dreptului, sunt unanim apreciate și recunoscute ca valori ale culturii juridice românești, precum și foștilor membri AȘJR. Acordarea acestui titlu se face la propunerea consiliului științific.
Art. 6.
(1) Numărul total al membrilor titulari și al membrilor corespondenți este 100. Acest număr se poate micșora sau mări prin hotărârea adunării generale a AȘJR, la propunerea consiliului științific.
(2) La propunerea consiliului științific, adunarea generală a membrilor AȘJR va stabili numărul de locuri pentru membrii corespondenți din totalul membrilor.
(3) Numărul membrilor de onoare, cetățeni români și străini și numărul membrilor asociați, pentru fiecare categorie în parte, nu poate depăși 30% din numărul total al membrilor titulari și corespondenți.
Art. 7.
(1) Propunerile de candidați pentru membrii corespondenți pot fi făcute, în limita locurilor devenite vacante, de membrii titulari ai AȘJR, prin secțiile de specialitate ale AȘJR. Fiecare propunere trebuie susținută de cel puțin 3 membri ai secției respective, dintre care, cel puțin unul să fie membru titular. În vederea validării dosarului, fiecare candidat va depune un curriculum vitae însoțit de lista completă a lucrărilor științifice publicate în edituri recunoscute pe plan național și internațional și în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale, precum și un memoriu detaliat privind activitatea sa profesională.
(2) Dosarul profesional al fiecărui candidat se evaluează și se validează cu votul secret al majorității de două treimi din numărul membrilor secției. Candidaturile validate se transmit, cu recomandarea majorității membrilor prezidiului, consiliului științific.
(3) După trecerea a cel puțin 6 luni de la primirea candidaturii, consiliul științific analizează și avizează propunerea, cu votul secret a două treimi din numărul membrilor acestuia. Dacă apreciază necesar, consiliul științific poate face verificări suplimentare și poate proceda la audierea candidatului.
(4) Candidaturile astfel avizate, sunt supuse dezbaterii și aprobării prin votul secret al adunării generale, cu majoritate de doua treimi din numărul celor prezenți. Candidaturile nevalidate de adunarea generală pot fi prezentate din nou după trecerea a cel puțin 2 ani.
(5) În termen de 6 luni de la hotărârea adunării generale, cel ales membru corespondent va susține, în cadrul unei adunări festive, un discurs de recepție căruia îi va răspunde un membru al AȘJR. Cu acea ocazie i se vor înmâna și însemnele de membru al ASJR.
Art. 8.
(1) Propunerile de candidați pentru membrii titulari pot fi făcute, în limita locurilor devenite vacante, de membrii titulari ai AȘJR, din rândul membrilor corespondenți cu o vechime minimă de 2 ani, prin secțiile de specialitate ale AȘJR. Fiecare propunere trebuie susținută de cel puțin 3 membri ai secției respective, dintre care, cel puțin unul să fie membru titular. În vederea validării dosarului, fiecare candidat va depune curriculum vitae actualizat, însoțit de lista lucrărilor științifice publicate în edituri recunoscute pe plan național și internațional și în reviste de specialitate indexate în baze de date internaționale după data dobândirii calității de membru corespondent, precum și un memoriu detaliat privind activitatea sa profesională după aceeași dată.
(2) Dosarul profesional al fiecărui candidat se evaluează și se validează cu votul secret al majorității de două treimi din numărul membrilor secției. Candidaturile validate se transmit, cu recomandarea majorității membrilor prezidiului, consiliului științific.
(3) După trecerea a cel puțin 3 luni de la primirea candidaturii, consiliul științific analizează și avizează propunerea, cu votul secret a două treimi din numărul membrilor acestuia.
(4) Candidaturile avizate favorabil, sunt supuse dezbaterii și aprobării prin votul secret al adunării generale, cu majoritate de doua treimi din numărul celor prezenți. Candidatul poate participa la adunarea generală, dar nu poate vota. Candidaturile nevalidate pot fi prezentate din nou după trecerea a cel puțin 2 ani.
(5) Propunerile pentru membrii asociați se fac de către prezidiu și sunt aprobate de către consiliul științific cu votul majorității membrilor prezenți. Candidaturile nevalidate pot fi prezentate din nou după trecerea a cel puțin 2 ani.
Art. 9.
(1) Criteriile de alegere a membrilor de onoare:
a) au contribuții importante la susținerea și promovarea științei și culturii juridice și la practica dreptului;
b) au o largă recunoaștere în comunitatea științifică și/sau profesională națională și/sau internațională.
(2) Criterii de selecție pentru membrii titulari și membrii corespondenți:
a) vechimea în activitatea juridică de cel puțin 15 ani;
b) titlul științific de doctor în drept;
c) au contribuții importante la dezvoltarea științei dreptului și culturii juridice sau o apreciată carieră în profesiile juridice;
d) au o largă recunoaștere în comunitatea academică și/sau în rândul practicienilor dreptului;
e) au o prezență activă în viața academică și/sau în practica profesiilor juridice.
(3) Criteriile de la alin. (2) lit. a), c), d) și e) sunt obligatorii și cumulative.
(4) Criterii de selecție a membrilor asociați:
a) au o bună reputație în domeniile lor de activitate;
b) susțin și sprijină dezvoltarea obiectului de activitate și promovează prestigiul AȘJR prin activitatea lor științifică și/sau prin contribuții la activitatea acesteia.
Art. 10.
(1) Membrii AȘJR au următoarele drepturi:
a) să participe la adunările generale;
b) să participe la manifestările științifice organizate de AȘJR, precum și de secțiile și filialele teritoriale ale acesteia;
c) să facă parte din colectivele de analiză și de elaborare de studii juridice, precum și să participe la derularea contractelor de cercetare încheiate de AȘJR;
d) să solicite sprijinul științific al AȘJR în promovarea și/sau realizarea unor proiecte proprii de cercetare;
e) să primească recomandări pentru participarea la reuniuni și la manifestări științifice în țară și în străinătate;
f) membrii titulari și membrii corespondenți au dreptul de a vota în adunarea generală și în alte structuri și de a fi aleși în organele de conducere ale AȘJR; membrii de onoare au dreptul la un vot consultativ în adunarea generală; votul cu privire la persoane nu poate fi exercitat decât personal;
g) membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare au dreptul să primească o indemnizație lunară în cuantumul stabilit de adunarea generală, în funcție de disponibilitățile financiare ale AȘJR.
(2) Membrii titulari și membrii corespondenți ai AȘJR au următoarele obligații:
a) să respecte prevederile Legii nr. 139/2015, ale Statutului și ale Regulamentului și să îndeplinească sarcinile încredințate de conducerea acesteia;
b) să participe cu regularitate la ședințele adunării generale, ale secțiilor de specialitate, precum și ale filialelor teritoriale;
c) să participe la manifestările științifice organizate de AȘJR, singură sau în parteneriat cu universități, institute de cercetare sau alte unități de profil, din țară și din străinătate;
d) să comunice secretarului general orice schimbări intervenite în statutul lor profesional;
e) să promoveze imaginea și activitatea AȘJR în mediul academic și universitar, precum și în instituția în care își desfășoară activitatea profesională sau în alte instituții și organizații cu care are legături profesionale sau științifice;
f) să nu desfășoare și să nu promoveze atitudini politice în cadrul AȘJR sau cu prilejul unor manifestări organizate ori găzduite de aceasta;
g) să-și declare afilierea la AȘJR cu prilejul manifestărilor științifice la care participă, precum și în lucrările de specialitate publicate;
h) să achite cotizația și/sau contribuția la termenul și în cuantumul stabilit de adunarea generală.
(3) Adunarea generală, la propunerea prezidiului, cu avizul consiliului științific, poate hotărî suspendarea, timp de maximum un an, din calitatea de membru corespondent sau titular în următoarele cazuri: a) membrul AȘJR a desfășurat activități potrivnice acesteia și a încălcat grav și în mod repetat prevederile Legii nr. 139/2015, ale statutului acesteia, precum și ale prezentului regulament; b) s-a constatat prin decizie definitivă a unei autorități publice competente, că lucrări de specialitate ale sale au fost realizate prin plagiat; neîndeplinirea repetată a uneia sau a unora din obligațiile prevăzute la alin. (2). Pe perioada suspendării cel în cauză nu beneficiază de drepturile prevăzute la alin. (1). După expirarea perioadei de suspendare cel în cauză își redobândește toate drepturile, dar dacă încălcarea obligațiilor se menține sau se repetă, el poate fi suspendat din nou, de această dată pentru perioade de câte doi ani.
(4) Consiliul științific, la propunerea prezidiului, poate hotărî suspendarea calității de membru asociat în cazul în care respectivul membru încalcă obligațiile prevăzute de Statut. Sesizarea prezidiului se face fie din oficiu, fie de către președintele secției din care face parte respectivul membru. Consiliul științific poate proceda la ascultarea celui în cauză sau, la solicitarea din partea acestuia, a unui punct său de vedere în scris.
Art. 11.
(1) Pentru buna desfășurare a activității AŞJR, în cadrul acesteia, se organizează secții științifice de specialitate și filiale, ca unități fără personalitate juridică.
(2) În AŞJR se organizează și își desfășoară activitatea următoarele secții științifice de specialitate:
a) Secția de filosofie, teorie și istoria dreptului;
b) Secția de drept public;
c) Secția de drept privat;
d) Secția de drept penal;
e) Secția de drept internațional și drept comparat;
f) Secția de practica dreptului.
(3) Secțiile științifice de specialitate se organizează potrivit Regulamentului și își desfășoară activitatea pe baza unui program anual.
(4) Prin hotărâre a adunării generale se stabilește, periodic, numărul de membri titulari și corespondenți ai fiecărei secții, la propunerea consiliului științific. Membrii titulari și corespondenți pot face parte dintr-o singură secție. Membrii titulari și membrii corespondenți pot cere consiliului științific, justificat și cu acordul celor două secții, trecerea într-o altă secție, în situația în care există loc vacant. Membrii filialelor își păstrează calitatea de membri ai secțiilor din care provin.
(5) Conducerea secției este asigurată de președinte, ajutat de vicepreședinte și de secretarul științific, aleși de membrii secției, dintre membrii titulari și corespondenți, pentru un mandat de 4 ani, ce poate fi reînnoit. Poate fi ales președinte de secție și un vicepreședinte al AȘJR.
(6) Candidaturile pentru funcțiile de conducere ale fiecărei secții se depun de către membrii secției la secretarul general al AȘJR cu 14 zile înainte de alegeri. Propunerile de candidați se aduc la cunoștința membrilor secției prin grija secretarului general, cu 10 zile înainte de data alegerilor. Alegerea membrilor biroului fiecărei secții se face cu votul secret al majorității membrilor acesteia, prezenți la ședință. În cazul invalidării alegerii pentru una sau mai multe funcții de conducere, alegerile se vor relua în termen de trei luni de la invalidare. Rezultatul votului poate fi contestat în 5 zile la consiliul științific, care, dacă va admite contestația, va dispune reluarea procedurii. În evaluarea contestației, consiliul științific poate consulta, după caz, consiliul de onoare. Conducerea procedurii de alegere se va asigura de către vicepreședintele desemnat de prezidiu.
(7) În cazul încetării mandatului membrilor biroului înainte de expirarea duratei pentru care au fost aleși, prin demisie, prin deces, prin hotărârea membrilor secției sau prin imposibilitatea îndeplinirii atribuțiilor o perioadă de cel puțin 6 luni, în termen de 3 luni de la încetare se vor organiza alegeri pentru ocuparea funcției devenită vacantă;
(8) Fiecare secție de specialitate își stabilește, până la data de 1 decembrie a fiecărui an, planul anual propriu de activitate pentru anul următor, care urmează să fie aprobat de consiliul științific până la data de 15 decembrie a fiecărui an. În prima ședință, secțiile de specialitate analizează modul de realizare a planului de activitate pe anul anterior și prezintă consiliului științific un raport în acest sens.
(9) În fiecare secție de specialitate se organizează semestrial o sesiune de comunicări științifice pe teme de interes ale dreptului. Fiecare secție mai poate organiza, singură sau împreună cu alte secții ori cu invitați – instituții, organizații profesionale sau științifice, specialiști – conferințe, simpozioane, mese rotunde sau orice alte manifestări științifice.
(10) Anual, în cadrul AȘJR se organizează o conferință științifică națională a cărei temă se stabilește de consiliul științific și la care participă, obligatoriu, în modalitățile indicate de organizator, toți membrii titulari și corespondenți. Membrii de onoare și membrii asociați pot participa la eveniment.
Art. 12.
(1) Adunarea generală a AŞJR aprobă înființarea și organizarea de filiale teritoriale în condițiile prevăzute de Lege, de Statut și de Regulament.
(2) Propunerea pentru înființarea unei filiale teritoriale poate fi făcută de către prezidiul AȘJR, de conducerea unei secții de specialitate sau de cel puțin trei membri, dintre care cel puțin un membru titular. Aceasta se va înainta consiliului științific, care o va supune, însoțită de avizul său votului adunării generale.
(3) Filiala este condusă de un birou format din: președinte, membru titular sau corespondent, secretar științific și 1-5 membri, aleși prin vot de către membrii filialei, pentru un mandat de 4 ani. Numărul de mandate nu este limitat. Alegerea membrilor biroului filialei se face cu votul secret al majorității membrilor acesteia, prezenți la ședință. Alegerea în aceste funcții trebuie validată de către consiliul științific în termen de o lună. În cazul invalidării alegerii pentru una sau mai multe funcții de conducere, alegerile se vor relua în termen de trei luni de la invalidare.
(4) Hotărârile biroului de conducere se ratifică de adunarea membrilor filialei, la proxima reunire a acesteia.
(5) Președintele filialei are următoarele atribuții:
a) reprezintă filiala și rezolvă problemele curente;
b) asigură legătura dintre filială și conducerea AŞJR;
c) convoacă și conduce ședințele adunării membrilor filialei și ale biroului acesteia;
d) urmărește îndeplinirea hotărârilor adunării membrilor filialei și ale biroului de conducere;
e) acționează pentru cunoașterea și îndeplinirea măsurilor stabilite de adunarea generală a AŞJR, a hotărârilor stabilite în acest scop de consiliul științific și de prezidiul academiei;
f) prezintă dări de seamă anuale privind activitatea filialei;
g) coordonează activitatea aparatului de lucru al filialei și emite decizii, potrivit Statutului, privind personalul din subordine.
(6) Președintele filialei poate desemna, dintre membrii biroului, un înlocuitor.
(7) Condițiile de înființare, organizarea și activitatea filialelor sunt:
a) existența unui număr minim de 5 membri titulari, corespondenți și de onoare;
b) asigurarea condițiilor de infrastructură și de logistică pentru o funcționare normală.
(8) Membrii filialei, indiferent de funcțiile de conducere deținute la nivelul acesteia, rămân membri ai secției științifice din care provin, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate.
(9) AȘJR poate înființa filiale în afara țării și poate fi membru al unor organisme și organizații științifice naționale și internaționale și al unor organisme sau organizații științifice din alte state.
Art. 13.
(1) În centre universitare, AȘJR poate înființa și organiza,în cadrul ei sau pe lângă filiale, cu aprobarea adunării generale, institute și centre de cercetare, a căror activitate decurge din obiectivele urmărite de aceasta. Calitatea de membru AȘJR nu este obligatorie pentru membrii acestor institute sau centre de cercetare. Propunerea de înființare a institutelor sau a centrelor de cercetare științifică poate fi făcută de prezidiul AȘJR și va fi supusă votului adunării generale, cu avizul consiliului științific. Conducerea institutelor sau a centrelor de cercetare științifică se asigură de către un director și un secretar științific, numiți de către adunarea generală la propunerea filialei și cu avizul consiliului științific.
(2) Institutele și centrele de cercetare științifică sunt entități de studii, analiză, expertiză și cercetări științifice, fără personalitate juridică, ce funcționează în cadrul AȘJR și sub coordonarea consiliului științific. Acestea se organizează și își desfășoară activitatea în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de adunarea generală, la momentul înființării.
(3) Conducerea institutelor și centrelor de cercetare științifică se asigură de un director și de un secretar științific, numiți de adunarea generală a AȘJR, la propunerea prezidiului și cu avizul consiliului științific.
(4) La propunerea prezidiului, consiliul științific poate hotărî înființarea de grupuri de lucru în centre universitare. Din aceste grupuri de lucru pot face parte cadre didactice, cercetători și practicieni ai dreptului. Calitatea de membru AȘJR nu este obligatorie pentru membrii acestor grupuri de lucru.
Art. 14.
Conducerea activității AŞJR se asigură de către adunarea generală, de consiliul științific, de prezidiul și de președinte.
Art. 15.
(1) Adunarea generală este forul suprem de conducere al activității AŞJR și este alcătuită din membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți.
(2) Adunarea generală se întrunește în sesiuni ordinare o dată pe an și ori de câte ori este necesar, la solicitarea președintelui AȘJR, a consiliului științific sau a două treimi din numărul membrilor AŞJR. Ședințele adunării generale pot avea loc și on-line.
(3) Adunarea generală se convoacă cu cel puțin 20 de zile înaintea datei stabilite. Convocarea se face de către președinte, prin postarea anunțului pe site-ul AŞJR, precum și prin orice alte mijloace de comunicare care să asigure primirea acesteia. Secretarul general va lua toate masurile necesare pentru a asigura cunoașterea de către toți membrii AȘJR a datei adunării generale și a ordinii de zi, precum și participarea acestora, fizic sau on-line, la lucrări și la vot.
(4) Adunarea generală este legal constituită în prezența a două treimi din numărul membrilor săi titulari și corespondenți și adoptă hotărâri valabile cu votul majorității simple a membrilor titulari și corespondenți prezenți, votul membrilor de onoare fiind unul consultativ. Dacă la prima convocare nu este întrunit cvorumul legal de două treimi, în termen de 15 de zile se convoacă o nouă adunare generală, care se consideră legal constituită cu numărul membrilor prezenți.
(5) La adunarea generală pot participa, ca invitați, fără drept de vot, membrii asociați, partenerii AȘJR și reprezentanți ai instituțiilor nominalizate la art. 3.
(6) Adunarea generală hotărăște asupra modalității de vot. Alegerea membrilor de onoare, a membrilor titulari, a membrilor corespondenți și a conducerii AŞJR se face numai prin vot secret. În situația în care ordinea de zi impune votul secret, se va acorda prioritate desfășurării adunării generale cu prezența fizică a membrilor. Daca acest lucru nu este posibil și adunarea generală se desfășoară on-line sau în sistem mixt, secretarul general va lua toate măsurile necesare pentru a asigura secretul votului exprimat de către membrii care participă on-line. Votul cu privire la persoane nu poate fi exercitat decât personal.
(7) Adunarea generală are următoarele atribuții principale:
a) adoptă statutul propriu al AŞJR, regulamentul acesteia, precum și modificările și completările ulterioare aduse acestora;
b) aprobă propunerile pentru modificarea Legii AȘJR înaintate de către consiliul științific;
c) aprobă darea de seamă anuală și bugetul anual al AȘJR, precum și programele de activitate științifică anuală și pe cele pe termen mediu și lung; acestea vor fi prezentate de către consiliul științific prin președinte, în primul trimestru al anului.
d) stabilește, la propunerea consiliului științific, numărul maxim al membrilor titulari, al membrilor corespondenți și al membrilor de onoare și, periodic, numărul de membri titulari și corespondenți ai fiecărei secții;
e) alege, prin vot secret, membrii de onoare, membrii titulari și membrii corespondenți, în limita locurilor devenite vacante, în condițiile stabilite de statut, precum și membrii consiliului de onoare;
f) hotărăște acordarea titlului de membru post-mortem;
g) hotărăște retragerea calității de membru de onoare și de membru asociat;
h) ia act de încetarea calității de membru prin demisie sau deces;
i) alege, dintre membrii titulari, prin vot secret, președintele, 5 vicepreședinți şi secretarul general;
j) aprobă, la propunerea prezidiului și cu avizul consiliului științific, înființarea filialelor teritoriale și adoptă regulamentele de organizare ale acestora;
k) aprobă înființarea de institute și de centre de cercetare științifică în condițiile stabilite prin Statut și Regulament;
l) aprobă anual descărcarea de gestiune a președintelui, inclusiv la încetarea mandatului acestuia;
m) stabilește măsurile de dezvoltare pe termen mediu și lung a activității AŞJR;
n) la propunerea prezidiului și cu avizul consiliului științific, adunarea generală poate acorda calitatea de membru asociat unor persoane fizice;
o) aprobă Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Arbitraj de pe lângă AȘJR și Regulile de procedură arbitrală ale acesteia și numește arbitrii și conducerea curții, la propunerea prezidiului.
Art. 16.
(1) Consiliul științific asigură conducerea și coordonarea științifică a AŞJR între sesiunile adunării generale.
(2) Consiliul științific este alcătuit din membrii prezidiului, președinții secțiilor de specialitate și președinții filialelor. Consiliul științific lucrează în prezența majorității membrilor săi, iar hotărârile se iau cu votul majorității simple. Avizarea propunerilor pentru alegerea membrilor de onoare, a membrilor titulari, a membrilor corespondenți, se face numai prin vot secret. În situația în care ordinea de zi impune votul secret, se va acorda prioritate desfășurării ședinței cu prezența fizică a membrilor. Daca acest lucru nu este posibil și ședința se desfășoară on-line sau în sistem mixt (unii membri prezenți fizic și alții on-line), secretarul general va lua toate măsurile necesare pentru a asigura secretul votului exprimat de către membrii care participă on-line.
(3) Consiliul științific se întrunește în ședințe semestrial și ori de câte ori este necesar și se convoacă de către președinte, de prezidiul AŞJR sau de două treimi din numărul membrilor săi. Ședințele consiliului științific pot avea loc și on-line.
(4) Consiliul științific are următoarele atribuții principale:
a) aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale a AŞJR;
b) adoptă hotărâri referitoare la orientarea și realizarea activității științifice;
c) propune, în condițiile legii, convocarea adunării generale;
d) examinează propunerile secțiilor științifice de specialitate și ale filialelor privind alegerea de noi membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare și propune adunării generale alegerea acestora;
e) propune adunării generale acordarea titlului de membru post-mortem;
f) propune adunării generale retragerea calității de membru de onoare și de membru asociat;
g) aprobă propunerea prezidiului de acordare a calității de membru asociat al AȘJR unor persoane fizice;
h) conferă calitatea de partener al AȘJR persoanelor juridice care susțin și sprijină activitatea AȘJR și promovează prestigiul acesteia;
i) retrage calitatea de partener al AȘJR;
j) prezintă adunării generale darea de seamă asupra activității științifice a AŞJR, precum și programele de activitate științifică ale acesteia;
k) validează rezultatele alegerilor conducerilor secțiilor de specialitate și ale filialelor.
l) stabilește teme de cercetare în domeniul științelor juridice și al practicii jurisdicționale și arbitrale, a Curții Constituționale, precum și în domeniul activității celorlalte profesii juridice, care urmează să fie realizate de secțiile de specialitate;
m) analizează periodic activitatea de cercetare științifică desfășurată de secțiile de specialitate și de filialele teritoriale și ia măsurile necesare pentru respectarea obiectivelor de cercetare aprobate și valorificarea rezultatelor acestora;
n) adoptă hotărâri privind programele și obiectivele de cercetare științifică;
o) stabilește relații științifice cu alte instituții academice, precum și cu alte entități prevăzute de lege;
p) orice alte atribuții stabilite prin lege, statut, regulament ori prin hotărârea adunării generale.
(5) Hotărârile consiliului științific se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă.
Art. 17.
(1) Prezidiul asigură conducerea operativă a AŞJR și este constituit din președinte, 5 vicepreședinți și secretarul general, aleși de adunarea generală.
(2) Prezidiul se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar și se convoacă de președinte sau de un număr de două treimi din numărul membrilor săi. Ședințele prezidiului pot avea loc și on-line. Ordinea de zi a ședințelor se stabilește de către președinte sau de către membrii care au convocat ședința și poate fi completată la cererea oricărui membru, cu votul majorității membrilor prezenți.
(3) Prezidiul elaborează și propune consiliului științific, spre avizare, darea de seamă anulă a AȘJR și programele de activitate, în vederea supunerii spre aprobare adunării generale.
(4) Prezidiul propune, spre aprobare, adunării generale, Regulamentul de organizare și funcționare al Curții de Arbitraj de pe lângă AȘJR și Regulile de procedură arbitrală ale acesteia și, spre numire, arbitrii și conducerea curții și adoptă Normele privind taxele și cheltuielile arbitrale.
(5) Prezidiul stabilește măsuri și ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor adunării generale, ale consiliului științific și a celor proprii și pentru soluționarea problemelor curente.
(6) Prezidiul analizează rapoartele Consiliului de onoare și ia măsuri în consecință. Măsurile luate pot fi contestate de către cei vizați la consiliul științific.
(7) Prezidiul stabilește în prima ședință a acestuia de după validarea alegerilor, la propunerea președintelui, atribuții pentru fiecare vicepreședinte și pentru secretarul general.
(8) Hotărârile prezidiului se iau prin vot deschis, cu majoritate simplă.
Art. 18.
(1) Președintele AŞJR este președintele consiliului științific și al prezidiului și conduce lucrările adunării generale și ale structurilor AŞJR la care participă.
(2) Președintele reprezintă AŞJR în relațiile cu terțe persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate.
(3) Președintele are următoarele atribuții principale:
a) este ordonator de credite în condițiile legii; această atribuție poate fi delegată unuia dintre vicepreședinți sau secretarului general;
b) convoacă adunarea generală, consiliul științific și prezidiul AȘJR;
c) urmărește îndeplinirea hotărârilor și deciziilor stabilite de consiliul științific și de prezidiu și propune acestora măsurile necesare pentru respectarea statutului și a regulamentelor, precum și pentru realizarea obiectivelor aprobate de adunarea generală a AȘJR;
d) ia măsuri pentru buna desfășurare a activității organizatorice a AȘJR;
e) emite decizii privind statutul personalului auxiliar administrativ.
(4) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite decizii.
(5) În cazul în care președintele AŞJR nu își poate exercita prerogativele pe o perioadă mai mare de 30 de zile, atribuțiile sale vor fi preluate de un vicepreședinte, desemnat, după caz, de președinte sau de prezidiu. Președintele poate delega atribuțiile sale, integral sau parțial, unui vicepreședinte, pe o perioadă de trei luni, ce poate fi prelungită.
(6) Președintele poate îndeplini această funcție pentru cel mult două mandate complete. La expirarea mandatului, președintele poate fi ales de adunarea generală, președinte de onoare al AȘJR. În această calitate poate participa la ședințele prezidiului și ale consiliului științific și reprezintă AȘJR în conformitate cu strategia de dezvoltare a acesteia.
Art. 19.
(1)Vicepreședinții AŞJR îndeplinesc atribuțiile specifice coordonării secțiilor științifice de specialitate, filialelor, curții de arbitraj, instituțiilor de cercetare proprii, relațiilor externe, precum și alte atribuții stabilite prin Statut și de către prezidiu sau președinte. Ei sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, ce poate fi reînnoit și pot îndeplini simultan și funcția de președinte al unei secții științifice.
(2) Vicepreședinții responsabili pe fiecare domeniu, împreună cu președinții secțiilor științifice, ai filialelor și ai instituțiilor de cercetare și cu sprijinul secretarului general, pregătesc sinteza activității de cercetare științifică desfășurată anual în cadrul AȘJR, în vederea analizării acesteia în sesiunea ordinară a adunării generale.
Art. 20.
(1) Secretarul general este ales pentru un mandat de 4 ani, ce poate fi reînnoit și îndeplinește atribuțiile stabilite prin statut și prin prezentul regulament, precum și cele încredințate de către consiliul științific, de prezidiu și de președinte.
(2) Secretarul general are următoarele atribuții principale:
a) prin aparatul de lucru, ține evidența și actualizează dosarele științifice și profesionale ale membrilor AȘJR;
b) întocmește, la solicitarea președintelui, proiectul ordinii de zi al sesiunilor adunării generale, al ședințelor consiliului științific și ale prezidiului;
c) urmărește modul de îndeplinire a hotărârilor adunării generale, ale consiliului științific și ale prezidiului, precum și ale deciziilor președintelui și informează structurile respective asupra celor constatate;
d) ține evidența tuturor hotărârilor și deciziilor adoptate în cadrul AȘJR;
e) pregătește proiectul dării de seamă ce urmează a fi prezentată de către președinte adunării generale spre dezbatere și aprobare;
f) asigură prin aparatul tehnic redactarea proceselor-verbale ale tuturor ședințelor adunării generale, consiliului științific, prezidiului, secțiilor de specialitate și filialelor și arhivarea acestora;
h) elaborează proiectul structurii organizatorice a aparatului de lucru al AȘJR și statele de funcții în vederea aprobării acestora de către președinte;
i) propune proiectele normativelor de personal și criteriile de constituire a compartimentelor în vederea aprobării acestora de către prezidiul AȘJR;
j) coordonează activitatea aparatului de lucru al AȘJR;
k) îndeplinește alte atribuții prevăzute în prezentul regulament și sarcini stabilite de președinte.
(3) Activitatea administrativă de organizare a bunei funcționări a AȘJR este în sarcina unui secretar executiv. Acesta îndeplinește o funcție administrativă, fiind subordonat direct președintelui, care îl numește prin decizie, la propunerea secretarului general, și îi stabilește atribuțiile.
Art. 21.
Mandatul președintelui AŞJR, al vicepreședinților și al secretarului general încetează:
a) la expirarea duratei mandatului pentru care au fost aleși;
b) prin hotărârea adunării generale a AŞJR;
c) în cazul în care sunt în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile o perioadă de cel puțin 6 luni;
d) prin deces;
e) prin demisie.
Art. 22.
(1) În cadrul AŞJR funcționează un consiliu de onoare condus de un președinte. Consiliul de onoare este o structură consultativă menită să vegheze la buna reputație a AŞJR.
(2) Consiliul de onoare este format din președintele acestuia și 4 membri aleși de adunarea generală a AŞJR.
(3) Organizarea și activitatea consiliului de onoare sunt reglementate prin prezentul Regulament.
Art. 23.
(1) Consiliul de onoare (în continuare denumit Consiliul) funcționează ca organ consultativ al AȘJR și are rolul de a veghea la buna reputaţie a acesteia.
(2) Consiliul este format din președintele acestuia si 4 membri aleşi de adunarea generală, din rândul membrilor titulari și corespondenți, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Președintele și cel puțin 2 dintre membri trebuie să fie membri titulari ai AȘJR.
Art. 24.
Consiliul de onoare are ca principale atribuții:
a) analiza situațiilor prin care se aduce atingere reputației AȘJR;
b) medierea conflictelor apărute între membrii AȘJR;
c) formularea de recomandări privind normele și standardele de etică aplicabile în activitatea AȘJR.
Art. 25.
(1) Reuniunile Consiliului se desfășoară cu participarea a cel puțin 4 dintre membrii săi.
(2) Consiliul adoptă hotărâri cu votul secret al majorității membrilor săi.
(3) În situația în care unul sau mai mulți dintre membrii Consiliului sunt vizați de o sesizare, sau se abțin de la cercetarea unei sesizări, prezidiul AȘJR va desemna, prin tragere la sorți, membri ad-hoc, care îi vor înlocui pe cei vizați, pentru soluționarea sesizării respective.
Art. 26.
(1) Consiliul de onoare poate fi sesizat de către consiliul științific, de către prezidiu și de către membrii titulari și corespondenți.
(2) După primirea sesizării, Consiliul poate să invite, pentru clarificări, persoanele care deţin informaţii necesare soluţionării cauzei. La cererea acestor persoane, identitatea lor va fi păstrată confidențială.
(3) Membrul AȘJR care face obiectul sesizării va fi ascultat iar dacă nu dă curs invitației și nu justifică imposibilitatea prezentării, Consiliul va proceda la analiza sesizării în absența acestuia. La cererea persoanei în cauză audierea poate fi amânată, dar nu mai mult de 30 de zile de la data stabilită inițial.
(4) Ședința Consiliului nu este publică.
Art. 27.
(1) În urma evaluărilor realizate, Consiliul elaborează un raport, în termen de cel mult 60 de zile de la primirea sesizării.
(2) Raportul se înaintează prezidiului AȘJR cu propuneri privind măsurile ce se impun a fi luate.
(3) Intervenția Consiliului pentru medierea unor conflicte ivite între membrii AȘJR poate fi solicitată Prezidiului AȘJR de oricare dintre părțile implicate sau de Prezidiu, din oficiu.
(4) În toate cazurile, după finalizarea medierii și indiferent de rezultatul acesteia, Consiliul înaintează Prezidiului AȘJR un raport care conține, dacă este cazul, și recomandări privind măsurile menite să prevină pe viitor situații similare.
Art. 28.
(1) AŞJR are un aparat de lucru la nivel central și la nivelul filialelor teritoriale.
(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru și statele de funcții la nivel central și la nivelul filialelor se aprobă de către prezidiul AŞJR, la propunerea secretarului general. În măsura în care în subordinea AŞJR se constituie institute și centre de cercetare, structura organizatorică a aparatului de lucru al acestora va avea același regim de aprobare.
(3) Structura organizatorică a aparatului de lucru și statele de funcții la nivel central se propune prezidiului de către secretarul general, la nivelul institutelor și centrelor de cercetare de către director iar la nivelul filialelor de către președintele filialei.
(4) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor și statele de funcții pentru unitățile din subordine se aprobă de prezidiu.
Art. 29.
(1) Finanțarea activității AȘJR și a unităților din subordine, precum și indemnizațiile membrilor de onoare și ale membrilor titulari și corespondenți se asigură din venituri proprii și din alte surse legale.
(2) Veniturile proprii ale AŞJR provin din: cotizații, contribuții, donații, sponsorizări, taxe, chirii, publicații, studii, prestații editoriale, consultații științifice, opinii juridice, studii pentru avize, cursuri de pregătire și/sau de perfecționare, veniturile curții de arbitraj, exploatarea unor bunuri mobile și imobile proprii, precum și din alte activități realizate conform legislației în vigoare. La solicitarea terților, AŞJR poate realiza, pe baze contractuale, studii și cercetări în domeniul juridic, proiecte, studii de impact privind elaborarea și aplicarea unor acte normative, cursuri de pregătire și/sau de perfecționare, precum și alte activități în conformitate cu atribuțiile prevăzute în Lege și în Statut.
(3) Nivelul cotizațiilor/contribuțiilor și modalitatea de plată a acestora de către membrii corespondenți și de membrii titulari vor fi stabilite prin hotărâre a adunării generale, la propunerea prezidiului.
(4) AȘJR poate participa la proiecte cu finanțare europeană sau internațională, singură sau în parteneriat/consorțiu cu alte entități de stat sau private. Participarea la astfel de proiecte se aprobă de către consiliul științific.
(5) Activitatea de cercetare științifică din cadrul AŞJR se va desfășura în conformitate cu legislația națională privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică și cu respectarea standardelor specifice de calitate și de competitivitate.
(6) Patrimoniul AŞJR este alcătuit din:
a) bunuri mobile și imobile proprii;
b) bunuri mobile și imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ- teritoriale, atribuite în administrare sau în folosință în condițiile legii;
c) drepturi de proprietate intelectuală;
d) alte bunuri dobândite potrivit legii.
(7) Modul în care se realizează finanțarea și în care este gestionat patrimoniul AŞJR, necesitatea, oportunitatea și realitatea utilizării mijloacelor materiale și financiare ale acesteia este prezentat anual adunării generale în vederea descărcării de gestiune a președintelui, în condițiile legii.
Art. 30.
Sintagmele “Academia de Științe Juridice din România” și “AŞJR” nu pot fi folosite de nicio altă entitate, instituție publică sau privată, în cuprinsul denumirii acesteia.
Art. 31.
(1) AŞJR acordă distincții și premii unor personalități ale vieții juridice și ale vieții publice, în condițiile stabilite printr-un regulament privind acordarea acestora, aprobat de adunarea generală.
(2) AȘJR poate institui și acorda anual diplome, diplome de onoare și premii pentru lucrări valoroase din domeniul științelor juridice și culturii în condițiile stabilite printr-un regulament privind acordarea acestora, aprobat de adunarea generală.
Art. 32.
Membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare ai AȘJR au o ținută vestimentară de ceremonie al cărei model este stabilit de adunarea generală a acesteia. Ținuta vestimentară de ceremonie este purtată în mod obligatoriu la sesiunea anuală a AȘJR și cu ocazia primirii de noi membri titulari, membri corespondenți și membri de onoare ai acesteia. La recomandarea prezidiului AŞJR, ținuta vestimentară de ceremonie poate fi purtată cu prilejul unor întâlniri sau reuniuni solemne organizate în cadrul AŞJR.
Art. 33.
AŞJR editează publicații științifice, organizează o bibliotecă proprie, institute și centre de cercetare, precum și alte structuri cu profil academic aprobate de adunarea generală.
Art. 34.
Exercitarea votului de către membri, în organismele și structurile AȘJR, se poate face on-line dacă posibilitățile tehnice permit, prin email sau orice alt mijloc de comunicare sau prin mandat încredințat unui alt membru AȘJR.
Art. 35.
Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării sale în adunarea generală a AȘJR.
Pe data aprobării de către adunarea generală și a intrării în vigoare a prezentului regulament, Regulamentul de organizare și funcționare al Academiei de Științe Juridice din România aprobat în Adunărea generală a AȘJR din 30 mai 2016, se abrogă.
*******************************************************************************************************************************
Prezentul Regulament de organizare și funcționare al Academiei de Științe Juridice din România a fost aprobat prin Hotărârea Adunării generale a AȘJR din 27 martie 2025.