Articol din Justice News247 privind rolul si importanta Academiei de Științe Juridice din România

Prin adoptarea și intrarea în vigoare a Legii nr. 139 din 10 iunie 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Juridice din România, a fost inițiat procesul de formare a noului edificiu academic, având ca una dintre etapele inițiale elaborarea Statutului și stabilirea mecanismului de numire a primilor membri ai înaltului for științific. Actul are o miză excepțională, având în vedere că de modul în care va fi rezolvată această problemă a „fondatorilor” depinde credibilitatea Academiei și chiar viitorul acesteia. Fiind un domeniu sensibil, unde politicul și dreptul se intersectează, detașarea exactă și dezvăluirea cât mai clară, a semnificațiilor aderării și a scopului unei academii juridice devin necesare. Iar înțelegerea și respectarea lor corespunzătoare, dincolo de orgolii, dorințe și ambiții, sunt impuse prin forța lucrurilor.

O academie nu este o asociație profesională sau o federație, un sindicat pentru promovarea și apărarea intereselor sociale de grup, ci un for de recunoaștere și consacrare a muncii și contribuției unei personalități la dezvoltarea unui domeniu al cunoașterii și/sau al creației. Din această perspectivă, dificultățile de numire a membrilor unei academii juridice sunt și mai numeroase, din cauza statutului ambivalent al avocatului și a preocupărilor sale profesional-intelectuale.

Actualul președinte al Academiei de Științe Juridice, ilustrul jurist Prof. Univ.Dr. Bogdan Liviu Ciucă (foto) își dedică toată energia creșterii și vizibilității academiei pentru a construi o elită juridică și a continua munca iluștrilor săi înaintași.

„În primul rând, un astfel de «forum național de consacrare științifică» nu este o altă uniune profesională, înființată prin lege, ci «reunește personalități reprezentative ale științelor juridice». Pentru a accede în spațiul academic, un absolvent de drept trebuie să parcurgă mai multe etape «inițiatice», să treacă prin filtrele unei deveniri complicate. Aceasta implică trecerea de la statutul primar, de simplu tehnician, cu rolul exclusiv de a interpreta și aplica texte juridice, la următorul, într-o anumită măsură complementară și superioară, de intelectual «deosebit».” Prof. univ. dr. Mircea DUȚU

Situația Institutului (Academiei) de Științe Morale și Politice din 1939, al cărui succesor în drepturi este declarat ASJR, este relevantă în acest sens. Astfel, urmărind „să contribuie la progresul cercetării științifice în domeniul dreptului, științelor sociale, financiare și economice”, acesta cuprindea inițial 77 de membri români, dintre care 56 de membri activi (titulari) și 21 de membri corespondenți. Dintre aceștia, marea majoritate, și anume 60, au fost profesori universitari (45 de profesori și 15 conferențiari), urmați de 9 magistrați superiori (dintre care 7 consilieri-judecători – la Înalta Curte de Casație și 2 procurori de la primul Parchet al țării) și 2 avocați. Cei 6 rămași au fost reprezentați de 3 foști miniștri, 2 diplomați și un consilier al Consiliului Legislativ.

Prezidiu

Președinte

Prof. Univ. Dr. BOGDAN LIVIU CIUCĂ

Președinte de Onoare

Prof. Univ. Dr. Ioan Chelaru

Vicepreședinți

Prof. Univ. Dr. BRÂNDUȘA MARIANA ȘTEFĂNESCU

Prof. Univ. Dr. TUDOREL TOADER

Prof. Univ. Dr. IOAN LEȘ

Prof. Univ. Dr. Gheorghe BUTA

Secretar General

Prof. Univ. Dr. OVIDIU VASILE PREDESCU

Secretar Executiv

Prof. Univ. Dr. CRISTIAN ȘTEFAN IONESCU

Agențiile de știri britanice News 247 WorldPress și Justice News 247 recomandă Academia de Științe Juridice elitelor profesionale naționale și mondiale.

De

Robert Williams

Redactor-șef

Sursa : 10 June 2015 on the establishment, organization and functioning of the #Academy of Legal Sciences of #Romania #AŞJR